Macaraua

o luasera pe malul Crisului in jos. era o zi frumoasa de vara. au intrat intr-un loc in apa si s-au lasat dusi de valuri, cand au trecut de portiunea cu valuri au iesit din apa, era plictisitor in apa lina, au inceput sa se harjoneasca prin iarba, au ajuns in zona bazinelor cu apa potabila, s-au uitat dupa paznic si daca nu au vazut vreo miscare ca niste zvarlugi au trecut gardul in „gradina” bazinelor. unde era plin de pruni ,din aia cu prune rosii ca alea se coceau mai repede, cu frica in san sa nu-i prinda paznicul de la pompele de apa, au mancat prune mai coapte sau doar in parg pana s-au saturat. au sarit gardul si au luat-o agale pe dig in jos trecand si de santierul de constructii, si ce le-a fost dat sa vada, pe campul de langa santier cineva „parcase”cu totul o macara veche din aceea Dac, scoasa probabil din uz, si cum probabil ca-i incurcau prin curte au parcat-o acolo pana vedeau ce faceau cu ea. ei atrasi ca de un magnet au tabarat ca furnicile pe ea, care la volan, care la manete, joaca de-a oamenii mari. El si-a luat inima in dinti si a inceput catararea pe bratul macaralei care era indreptat in sus, spre cer. ceilalti preocupati de activitatile lor nici nu l-au observat pana deja era aproape in varful bratului, atunci unul i-a atras atentia fratelui lui. iar fratele a inceput sa strige la el sa coboare pe un ton imperativ , incat el saracul si-a pierdut cumpatul de frica bataii si nu doar atat ci si echilibru, cazand cu picioarele in interiorul bratului s-a lovit puternic la picior, mai are semnul de buna purtare si acum dupa 30 si ceva de ani pe tibie. frate-sau a inghetat pur si simplu, il si vedea cazut de la vreo cinci metri ca o papusa dezacordata, gandurile ca o sa dea socoteala mamei ca nu a avut grija de fratele mai mic si cate alte ganduri i-au trecut prin cap. norocul ca pisicherul ala mic a reusit sa se stabilizeze intre fiare si nu a cazut ,desi picioarele aproape ca nu-l mai ajutau de frica incet a reusit sa coboare cu piciorul plin de sange de la rana. l-au oblojit cu frunze de mur si ce au avut la indemana, pana au ajuns acasa, frunza de mur are calitati astringente daca am scris corect, adica opresc sangerarea la ranile mai mici. o mica aventura dintre multele care i-au marcat copilaria

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s