Ce-ar fi fost dacă…?

Era prin anul de graţie 1991 când sătul de toată democraţia care ar fi fost să fie si nu era, am hotarât că e cazul să mă turez din ţară. toatee bune şi frumoase în prima fază, adică m-am dus la Oradea văzut ce acte trebuie depuse, revenit acasă plecat din nou la Oradea şi depus actele. în stadiu ăsta după ce am depus actele de plecare pentru Israel i-am spus şi mamei că odată şi odată tot trebuia să-i spun. din momentul ăla în casă nu a mai fost linişte, unde mergeam si de unde veneam mama tot cu lacrimi în ochi era. dupa 2 saptamâni de chin din ăsta nu am mai suportat să o tot văd în starea asta şi am mers din nou la Oradea de mi-am retras actele. nu încetez să-mi pun şi astăzi întrebarea dacă plecam ce-ar fi fost de viaţa mea, la ora care vă scriu sigur aş fi fost de mulţi ani stabilit „cu capul in jos” în New Zeeland

Anunțuri

7 comentarii la “Ce-ar fi fost dacă…?

  1. renata spune:

    Băi, Cody!… Uit mereu că mai ai un blog. Ăsta. Care sună altfel.
    Nu sunt capabilă să dau un răspuns, da ceva tot imi trece prin cap… Dacă n-ai putut s-o rabzi pe maică-ta cu lacrimile siroind două săptămâni, să strângi din dinţi şi să te vezi plecat, posibil că odată ce te-ai fi aflat cu capul în jos, pe partea ailaltă de lume, ai fi plâns şi tu, prea des ca să-ţi mai pese că ai bani mai mulţi, o casă mai frumoasă, o maşină mai bengoasă.

  2. codeus41 spune:

    Renata multumesc de vizita pe ast’ blog. e simplu de rezolvat cu uitarea, pui si blogul asta in blogroll. referitor la ultima parte ai dreptate sunt un sentimental, sigur aş fi plans. iar cu scara aia de valori care ai expus-o sa stii ca nu ma reprezinta. am alte aspiratii si valori in viaţa.

  3. renata spune:

    Aşa mă gândeam şi eu… 😉

  4. Nea Costache spune:

    Ce-r fi fost daca…? Esti un tip prea sentimental, iti iubesti prea mult mama si cred ca nu stateai prea mult acolo si veneai acasa fuga-fuguta! O seara minunata!

  5. codeus41 spune:

    Nea Costache multumesc pentru aprecieri,dar probabil nu mai ma intorceam, iar mama si tata au decedat 2 ani mai tarziu in 1993.

  6. renata spune:

    Ei, uite, abia cu răspunsul pe care i-l dai lui nea Costache, începe povestea…
    De ce n-ai luat-o de la început când ai rămas singur?

  7. codeus41 spune:

    Renata in viata exista momente, eu l-am ratat pe al meu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s